Arhivele lunare: februarie 2011
Lucrurile care îmi fac viaţa mai frumoasă
În urmă cu câteva zile, am primit de la Delia Iacob o leapşă despre 10 lucruri mărunte care îmi fac viaţa mai frumoasă. Îi mulţumesc şi răspund cu mare drag!
1. prezenţa celor dragi (fie că e vorba de familie, prieteni, iubit…pentru mine contează enorm). Îmi e de ajuns să îi ştiu lângă suftletul meu iar lucrul ăsta îmi face zilele mai frumoase.
2. fresh-ul de portocale
2. vinul fiert cu scorţişoară sau un ceai cald cu miere, în serile friguroase de iarnă
4.ciocolata cu alune caramelizate
5.un zâmbet
6.Un film bun, de preferat o comedie. Şi dacă nu sunt singură, e şi mai bine!
7.o masă la Mc Donald s. (Ştiu că nu e sănătos. Fac asta maxim o dată pe lună)
8.o baie lungă în cadă
9.să adorm la el în braţe
10. week-end-urile
Prima mea prăjitură!!!
Îs tare mândră! Am reuşit să fac prima mea prăjitură!! 
. Şi a ieşit chiar bună! Parcă nu-mi vine să cred…Se cheamă Bounty Bars, iar reţeta am luat-o de pe blogul Laurei Sava
sursa poza Laura Sava blog
Acum…recunosc că nu a ieşit exact ca prăjitura Laurei (adică blatul meu a fost ceva mai dubios, stratul de crema de cocos la mine a iesit mai subţirel), dar…e foarte bună!! V-o recomand cu mare drag!
Încep să se vadă efectele, după ce am renunţat la cel de-al doilea job!! Adică am şi eu timp liber. Şi am început să stau şi prin bucătărie şi chiar să gătesc. Următorul pas, este să fac şi mâncare- evident sănătoasă, adică să mă pun la dietă şi să mă apuc de sport. Nu de alta, dar azi, iar m-a întrebat cineva dacă sunt însărcinată!
Lucruri pe care nu le ştiţi despre mine
Mâzgălica m-a provocat să vă spun 7 lucruri pe care nu le ştiaţi despre mine. Şi am răspuns, cu multă plăcere!
1.Mulţi ani, nu m-am atins de prăjituri. (Aveam impresia că sunt bucăţi de pâine colorată, înmuiate în apă). Cel mai tare era de ziua mea, în februarie, adică în plină iarnă, când mama îmi făcea tort de îngheţată, că altă variantă nu avea. Prin liceu, cred că am gustat prima prăjitură şi am descoperit, cu stupoare, că nu era aşa nasoală pe cât îmi imaginasem eu. Ba chiar a început să-mi placă.
2.Când eram mică, pupam purceluşii abia născuţi, pe rât. Spre disperarea bunicilor. La fel procedam şi cu vacile şi oile, pe care le pupam pe bot.
3.Nu mănânc şi nu am mâncat vreo dată carne pe miel sau de vită.
4.Când eram mică, visam să mă fac vânzătoare de îngheţată!
5.Când eram în generală, mama era speriată de cât de mult citeam. După ce am terminat cărţile din biblioteca personală, începusem să împrumut de la Biblioteca Municipală, iar mama, de teamă să nu citesc prea mult, le ascundea şi mi le dădea cu „porţia”.
6.Mi-a plăcut mult matematica. În generală, aveam cele mai mari note iar pentru mine, a rezolva o problemă de matematică, era o adevărată plăcere. În timp ce alţii auzeau replici gen: „Treci la teme!”, ai mei îmi spuneau: „Lasă matematică şi mai ieşi la joacă!”
7.Dacă până la vreo 33 de ani, n-o să am o relaţie stabilă, mă gândesc serios să înfiez un copil.
Prdeau leapsa Deliei Iacob, Ruxandrei , Dianei şi DianeiEmma.
Eu şi bucătăria
Că-s bombă în bucătărie, nu e nicio noutate. Cât de gravă e situaţia, am înţeles abia în urmă cu vreo trei luni. Era ziua mea onomastică şi cum am scăpat de la job am venit fuguţa acasă. În bucătărie dau pe mama şi de vară-mea, care are 18 ani. Mă uit lung, şi mama îmi explică zâmbind că a luat-o pe Ana să ne ajute, că noi (adică eu şi ea) nu prea ne pricepem la dulciuri si alte d-astea. Mă apuc şi eu să mă învârt printre ele, în timp ce mă uitam la asta mică cum facea creme, frişcă şi mă minunam de fiecare dată. În timp ce ea se purta de parcă ar fi născut-o ai ei mămică în bucătărie, eu mă gândeam că am 30 de ani şi că sunt cel puţin habarnistă în ale bucătăritului, iar ea la 18 ani, face orice. La un moment dat, în timp ce Ana învârtea de zor cu mixeru’ la o cremă, mă roagă să îi aduc ponciul. Mă uit lung şi mă duc spăşită spre baie, să iau piatra ponce (că altceva în casă care să se cheme ponci, eu nu ştiam), întrebându -mă în acelaşi timp ce dracu’ o face cu piatra de călcâie în bucătărie. Când îi întind piatra ponce, începe vară-mea să râdă în hohote. Eu mă uitam ca curca-n lemne. După ce Ana termină partida de râs îmi explică şi mie. Că ponciul e de fapt chestia aia în care se pune frişca pentru ornat tortul. Să mai spun că a aflat tot neamu’ de acest mic incident..şi că au făcut aia mişto de mine, ori de câte ori mă vedeau…
Razbunarea ….
Unul din defectele mele, îl reprezintă faptul că sunt răzbunătoare. (Da, ştiu că nu e bine şi încerc să mă tratez.) Si azi m-am gândit să scriu despre un subiect care pe mine una, m-a măcinat multă vreme. Mai precis, idei despre cum aţi putea să vă răzbunaţi pe cineva, care din varii motive, şi-o merită cu vârf şi îndesat. De precizat ar fi că ideile nu se pun în aplicare, decât în caz de strictă necesitate şi în funcţie de gravitatea faptei, se adaptează.
1. Pasta de dinţi pe maşină. Da, se ia un tub de pastă de dinţi şi se spoieşte maşina cu pricina. Acu, în funcţie de situaţie şi de draci, puteţi să desenaţi inimioare pe capotă, pe parbriz, pe oglinzi. Sau pur şi simplu să-i puneţi pasta acolo unde pune mână să deschidă uşa…
2. Oja roz. Deja am trecut la un stadiu mai avansat, pentru că oja face pagube. De preferat se întinde pe parbriz…. Dacă nu e roz, merge si rosie!!!
3. Mesaje în ziar. Luaţi numărul persoanei respective şi sunaţi la un ziar pt un anunţ. Vând capre, vând oi, vând garsonieră şi se poate merge până la …ofer plăcere contra cost. Ce-o sa injure respectivu când s-o trezi sunat de zeci de persoane, e partea a doua.
Sunt sigură că mai sunt şi altele..insa astea mi-au venit în minte acum.
UPDATE am mai preluat cateva idei, de la un comentariu venit de la 2murături’s blog Asa ca lista poate continua cu:
un cartof in teava de esapament,
bete de chibrit in iala usii
si bineinteles trecut cu cheia pe portiera si un pic pe aripa……
Despre oameni
” Nu face o prioritate din cineva pentru care eşti doar o opţiune! “. Am citit fraza asta la frmshk pe blog si mi s-a parut crunt de adevărată.
Nu are sens să mă apuc acum să filozofez, însă trebuie să recunosc ca de multe ori, am greşit şi am acordat celor care nu au meritat, incredere şi atenţie. Că mi-am furat-o de multe ori, e altă poveste. Probabil de vină este caracterul meu. Oamenii nu se schimba. E clar. Si de multe ori am greşit şi am văzut în cei din jur, doar părţile bune.
