Daca simt ca am nevoie de pauza, apoi pauza sa fie

Ma gandeam azi, asa cam cu amaraciune, ca pe noi Romanii, nu prea ne-a invatat nimeni sa ne punem pe locul 1, pe noi insine.

In fine, ideea e ca asa m-au secat la lucru in ultima saptamana, ca asta am decis sa nu ma duc si pace. Si m-am dat bolnava (stiu, rusine sa-mi fie), iar la cum vad lucrurile, o sa stau acasa toata saptamana.  (Nu stiu in alte tari, da’ in Malta aveam 140 de ore pe an in care in care putem sa  fim bolnavi, iar astia la care lucrez acum nu au nevoie nici macar de certificat de la medic, pur si simplu zici ca esti bolnav si pace.) Pana acum am zis ca nu am cum, ca-i de porc sa nu ma duc. Pana aseara. Cand am avut asa o revelatie si i-am dat email sefei in care i-am zis ca nu am simt bine, si drept urmare, nu vin luni la lucru. De dimineata m-am simtit nitel vinovata, da uite ca mi-a trecut. Simt ca am nevoie de pauza, asa ca pauza sa fie.

Si ce-am facut in prima mea zi libera? Cum m-am relaxat? Am facut curatenie generala, evident. Am luat la rand fiecare sertar si sertaras, hartie cu hartiuta, la fel si cu hainele. Imi amintisem io ca am citit pe undeva (cred ca era un citat din cartea „Magia Ordinii”) ca trebuie sa iei fiecare haina in parte, sa te uiti la ea si sa te intrebi daca-ti aduce fericire. Drept urmare, am aruncat juma de garderoba. Bine, nu am aruncat, le-am pus in niste plase se la Lidl si le donez luna viitoare. (La noi in cartier, o data pe luna, se adun haine uzate.)

Aveam niste postere pe pereti, le-am aruncat si pe alea, ca nu erau puse de mine si nu ma reprezentau. Acum sa-mi fac timp sa caut ceva, ca prea arata camera goala. Si alba. As vrea ceva de genul asta…

Si daca nu am gasit un poster cum vreau, macar am pus ochii pe o lenjerie de pat faina pe Asos, 20 euro, cred ca a mea o sa fie.

Mai trebuie sa gasesc ceva variante pentru draperiile din camera, si o sa ma declar un om fericit.

Si cam atat despre prima mea zi de om bolnav.

Maine am in plan sa ma duc la sala de dimineata, apoi sa-mi fac de cap prin bucatarie- in sensu de facut ceva curatenie si prin sertarele de acolo, si poate un pic pe terasa.

Ganduri aiurea intr-o duminica ploioasa de Octombrie

• dupa 2 saptamani la lucru, am in sfarsit un weekend full liber. Timp suficient cat sa-mi dau seama ca iar, daca lucrurile merg in ritmul asta, poate nu ar fi o idee rea sa ma apuc usurel de cautat altceva de munca. Ca-i fain sa fii ala care stie sa le faca pe toate si sa ii inlocuiasca pe toti, dar ca toate au o limita, iar pe mine cand ma ia capu, apoi ma ia capu si pace.
• si in plus, poate e cazul sa invat ceva nou, ceva ce sa pot folosi si in viitor, atunci cand m-as intoarce in tara, de exemplu 🙂
• ma uit la mine si-mi dau seama cat de mult m-am schimbat. Sau poate doar am invatat ca pana la un punct, cam tot sta in mainile mele. Si in sfarsit inteleg, ca pentru nimic in lume, nu merita sa-mi fac nervii franjuri, atata timp cat am si alta varianta. Iar eu, ca o blonda veritabila, pana acum niste ani, nu prea am stiut sa deschid ochii si sa vad si celelalte variante.
• desi sunt fericita posesoare a unui morman de carti, inca nu am gasit energia sa ma apuc de ele. Poate ploaia prevazuta pentru saptamana viitoare, ma va convinge.
• am gatit supa crema de conopida si broccoli si pentru prima data am avut senzatia ca sunt aproape de adevar
• sufar de-o lene crunta, nici de sala nu am avut chef saptamana asta, decat de 3 ori. Nu mai zic ca-s astea doua zile nu m-am miscat din pat decat cat m-am dus sa mananc
• s-a intors turcu meu cu ochi albastrii (acu sufar de-o dilema, e scrie cu 1-i sau 2 de i ??) si cred ca-s in pericol. De data asta, nu mai raspund de faptele mele 🙂

Viata dupa concediu e pustiu

Nasoala asta cu intoarcerea la lucru, dupa concediu. Parca si uitasem cum e. Am avut ieri prima zi la job, iar azi is libera, asa cat sa-mi fac ordine prin sertare- alea din cap vreau sa zic.

Azi: marti, zac in pat, ghinion de nesansa, cum  ar veni. Imi pusesem io adidasii in picioare cu gand sa ma car la sala si fix cand sa ies pe usa a pronit un potop d-ala de zile mari. Asa ca dusu la sala s-a transformat in lenevit in varf de pat.

Am facut niste calcule si printr-o minune, supravietuiesc financiar si luna asta.

Am revenit la bullet journal, sper sa ma si tin de el, desi de data asta e asa, intr-o varianta mult simplificata.

Sunt recunoscatoare: pentru toti oamenii faini din viata mea.

In bucatarie: supa de dovleac si una de perisoare. Azi am in plan o tocana de cartofi cu carnati si ceva pui la grill. Asta numai daca se opreste potopu si pot sa ies din casa.

Best September Moments:

• cele cateva iesiri cu brazilianca mea preferata care a decis sa plece in Malta

–

• bratara Pandora primita cadou de la fetele mele dragi
• plecarea in tara. Tare bine a fost. Vazut bunici, pupat nepotica cea dulce, imbratisat oameni dragi, timp petrecut langa oameni faini, vazut sis drag. Comandat carti, mers la Manastire, mancat o tava de eclere, testate cam toate restaurantele care ofereau mamaliga cu branza. Despre cantitatea de ardei copti prefer sa nu-mi amintesc. Nici de kilele in plus cu care m-am intors. Sau de trolleru plin cu borcane de zacusca, atent impachetate de matusa mea, asta ca sa fie sigura ca nu am scuze sa nu le iau.
• am luat biletul pentru Viena in Decembrie. Am reusit sa am cateva zile libere si dupa nu stiu cati ani, o sa am parte de zapada.

Ma gandesc: ca parca mi-e dor si de nepotica din Roma iar azi Ryanair are bilete la reducere.

Sper: Ca in Noiembrie sa incep scoala de soferi.

In casa: bine si in sfarsit racoare, afara ploua si pentru prima data gasesc ploaia relaxanta

Vreau: sa gasesc iar echilibrul ala, io cu mine.

Saptamana trecuta: a fost saptamana petrecuta in tara. Aproape ca nu as mai fi plecat. A fost bine. Am primit vestea ca-s inca pe lista pentru ANL si ca mai sunt 3 persoane in fata mea.

Saptamana viitoare: sper doar sa gasesc inspiratia sa ma duc iar la sala de cel putin 4 ori pe saptamana. Am chiulit cam 2 luni.

Filme vazute: Am vazut Younger, o serie super faina. Si vazut sezonul 8 din Suits- ca pe asta il uitasem. Si acu? Acu ce mai vad?

 

 

August

De prin August adunate:

• Nebunie la job, colega mea preferata a plecat la alta scoala si acum parca e ciudat fara ea.
• cateva iesiri cu fetele si in saptamana in care nu am fost in stare sa ma adun, m-am trezit cu ele la usa, cu o traista de alcool. Asa mi-au luminat saptamana aia. Mi-au adus si-o carte, sper sa am timp de ea in curand
• Am mancat ardei copti la un restaurant sarbesc. Moama ce buni au fost. Si am fumat in seara aia, da’ asta e alta poveste
• Mi-am luat ceas, ca tot imi doream de ceva vreme
• Am lasat-o moarta cu sala, insa mersul la piscina a devenit rutina, doua zile pe saptamana is acolo. Ba chiar m-am bronzat. Prima data in 36 de ani, am si eu culoare.
• In sfarsit, al meu frate a reusit sa plece in tara. Probabil cea mai buna veste pe anul asta
• Azi m-am trezit cu un coleg de la job la usa. Ii spusesem acu ceva vreme ca am o problema intr-o baie si a venit omu cu scule, sa ma ajute. Saptamana viitoare am promis ca ma revansez si il invit la cina.
• Gatesc. Ieri am facut salata orientala, azi salata de paste cu ton.
• Daca nu se scumpesc zborurile pana vineri, in Decembrie ma duc sa vad targul de Craciun de la Viena.
• Pentru prima data dupa muulta vreme, ma uit in jur si pot sa spun ca-s linistita.

Ma adun. Incet, dar sigur.

E bine, in sfarsit.

Am reusit sa inchid un capitol ce mi-a mancat ultimii 3 ani. Cumva respir usurata. Si e bine. S-a terminat cu nervi franjuri si mers luna de luna la avocati. Acum nu-mi ramane decat sa ma adun.

Al meu frate o sa plece si el acasa, in doua saptamani.

Am fost si la piscina de langa casa, de vreo doua ori. Cred ca ma mai duc.

Mersul la sala pare sa dea rezultate, desi in ultimul timp am scurtat sedintele la doar 45- 50 de minute. Nu, nu-s sirena, dar macar dorm si eu ca omu’, fara pastile.

Am gasit si o tipa care a reusit sa-mi salveze sprancenele. Minune mare treaba asta, sa ai o forma decenta deasupra ochilor.

La lucru au inceput iar durerile de cap si parca iar ma apuca ganduri de cautat ceva nou. Nici macar nu-i job-ul in sine, ci oamenii care lucreaza acolo. In cateva saptamani plec in vacanta, apoi de la sfarsit de Septembrie o sa vad incotro.

Vreau ceas- eu n-am avut niciodata un ceas. Si bratara Pandora– is pe lista pentru Septembrie. Sau Octombrie, depinde. Si macar un zbor spre Roma, sa-mi vad nepotica.

In rest, invat sa ma adun, bucata cu bucata.

 

Tentatia e de origine turca si are cei mai faini ochi

Nu stiu cum sa zic, da’ io n-am mai facut asa, absolut nici un update la viata mea sentimentala. Iar acum consider ca ar cam fi cazul.

Ca idee, blonda nu s-a schimbat neam, nu prea socializeaza in nici un fel. Ciufuta cum ar veni. Si unde se intampla minunea? Pai la lucru, evident! Singuru loc in care, vreau nu vreau, nu pot evita interactiunea umana.

Cred ca fu acum doua saptamani, cand primesc un email cum ca un student turc o sa ma viziteze, ca dragu de el, are asa niste nelamuriri legate de prezenta lui la cursul de engleza. Si aparu’ minunea. Bronzat, imbracat ca pentru plaja si cu ochelari de soare. Toate bune si frumoase, da’ cand si-a dat ochelarii jos, eram pe sub birou.

Da, astia-s ochii lui.

Evident ca am reusit sa ma adun si sa fiu la fel de bitch cum is de fel, ca doar de asta ma plateste scoala. Sa fiu o scorpie. Cu toate astea, junioru a gasit scuze sa ma viziteze aproape zi de zi. Da’ scuze d-alea facute bine ca aproape ca ma intrebam de unde le scoate.

Si-n ziua in care mi-am luat liber ca a trebuit sa fiu in tribunal, pentru ca nu m-a gasit si nici n-am raspuns la email, s-a dus la ai mei colegi si i-a secat pana cand m-au sunat astia. Si cred ca i-a stresat binisor, de m-au sunat astia in ziua mea libera. (Si cand l-am intrebat care e urgenta, mi-a spus ca de fapt nu, nu era nici o urgenta, doar TREBUIA sa ma vada)

Totul a culminat cu momentul ca in care s-a dus la director sa-l intrebe daca-s single si daca e ok sa ma scoata la o cafea. Recunosc, la faza asta m-a lasat fara cuvinte. Pana acu’ nu mi-a fost dat sa vad pe cineva atat de determinat sa obtina ceva.

Inca nu stiu cum, da-n ultima lui seara in Malta am acceptat sa iesim la o bere pe plaja. Si-a fost fain. Mult mai fain decat ma asteptam. Iar tipu, pe langa ochii aia faini e si super istet. Bine ca pleaca. 🙂 Si scap de tentatie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Bristol si-n curand acasa

Asa cam neasteptat am avut parte si de-o vacanta de cateva zile in Uk. Neasteptata fu, pentru ca a fost organizata de scoala unde lucrez si planul initial era sa plece un coleg de-al meu, insa juniorului i-au refuzat viza asa ca m-au intrebat pe mine daca nu cumva as vrea sa ma duc. Zbor platit, cazare si mancare la fel, acu doar nu eram tampita sa zic nu. Asa ca am stat 7 zile in Bristol.

 

Fu fain, aer rece, iarba..nitica ploaie, mi-a placut la nebunie. 

Mi-a placut orasul si la un moment dat chiar m-am intrebat daca as putea sa locuiesc acolo o perioada. Inca nu stiu ce sa zic…

Prin Bristol nu am  facut nimic special, m-am plimbat cat de mult am putut, cert e ca de la cei 6 mii de pasi zilnici am ajuns la 20 de mii. Evident, m-am intors franta de acolo.

La capitolul noutati:

-trebuie sa amintesc existenta sertarului cu haine pentru sala 🙂 Asa ceva n-a existat in vietisoara mea pana recent. Da ete ca omu se schimba.

-de marcat ar fi si faptul ca am descoperit Suits, si zau ca seria asta e super faina. Vorbeste blonda care la viata ei a urmarit o singura serie, si aia fiind House of Cards.Atat.

-Si dupa ce m-am gandit si razgandit, mi-am luat bilete sa vin in tara. O sa fie in Septembrie, doua saptamani. Acum o sa vina partea faina, ca trebuie sa-mi fac lista cu cate vreau sa fac si mai ales, si mai ales, cu cati oameni vreau sa beau o bere.