Bristol si-n curand acasa

Asa cam neasteptat am avut parte si de-o vacanta de cateva zile in Uk. Neasteptata fu, pentru ca a fost organizata de scoala unde lucrez si planul initial era sa plece un coleg de-al meu, insa juniorului i-au refuzat viza asa ca m-au intrebat pe mine daca nu cumva as vrea sa ma duc. Zbor platit, cazare si mancare la fel, acu doar nu eram tampita sa zic nu. Asa ca am stat 7 zile in Bristol.

 

Fu fain, aer rece, iarba..nitica ploaie, mi-a placut la nebunie. 

Mi-a placut orasul si la un moment dat chiar m-am intrebat daca as putea sa locuiesc acolo o perioada. Inca nu stiu ce sa zic…

Prin Bristol nu am  facut nimic special, m-am plimbat cat de mult am putut, cert e ca de la cei 6 mii de pasi zilnici am ajuns la 20 de mii. Evident, m-am intors franta de acolo.

La capitolul noutati:

-trebuie sa amintesc existenta sertarului cu haine pentru sala 🙂 Asa ceva n-a existat in vietisoara mea pana recent. Da ete ca omu se schimba.

-de marcat ar fi si faptul ca am descoperit Suits, si zau ca seria asta e super faina. Vorbeste blonda care la viata ei a urmarit o singura serie, si aia fiind House of Cards.Atat.

-Si dupa ce m-am gandit si razgandit, mi-am luat bilete sa vin in tara. O sa fie in Septembrie, doua saptamani. Acum o sa vina partea faina, ca trebuie sa-mi fac lista cu cate vreau sa fac si mai ales, si mai ales, cu cati oameni vreau sa beau o bere.

Reclame

Dupa alte 2 luni

Ete ca se facura 2 luni de cand io nu am apucat sa-mi adun gandurile si sa scriu. Aprilie avu grija sa-mi dea nitel planurile peste cap iar Mai, habar nu am cum a trecut.

Nu stiu daca fu astenie de primavara/ vara, ori ca neuronii mei au decis sa plece in vacanta, cert e ca mi-am pierdut orice vlaga, in lunile astea doua. Nu am mai gasit energie sa fac mare lucru. Bine, ce-i drept oricum nu prea ma agitam io de fel! Am inceput sa iau niste Magneziu organic si ceva Fier, chiar is curioasa daca or avea efect.

M-am dus la sala, dar asa, mai usurel. Mult mai putin decat la inceputul anului, dar m-am dus.

34012847_1703305189757797_303439310613381120_n

Am fost la tot cursul de gatit si azi ma duc si la ultima sesiune de Krav Maga. Da, cursul de self-defense mi s-a parut genial, chiar ma gandesc sa ma duc cel putin o data pe saptamana, la Krav Maga. Ok, recunosc, cursu ca cursu, da vezi instructoru. L-a detronat oficial pe tipu de la gym.

33868401_1703304089757907_6616615978136502272_n

 

La job am scapat de brazilianca pe care era s-o jumulesc, da’ a trebuit sa ii iau eu locul. Deci noi taskuri, birou nou si implicit, ceva dureri de cap. Am primit si un summer helper, care printr-o minune nu mai fu Barbie de anu trecut. E un tip italian, asa cu capu pe umeri si ceva neuroni functionali. Se intrevede o vara funny, cel putin la lucru.

La capitolul chestii gaticioase, trebuie sa mentionez mancarea indiana. Am fost io acum cateva luni cu fetele la un restaurant indian, si m-a apucat dragostea de mancarea astora. Asa ca am incercat acasa un Chicken Tikka Masala si un Chicken Butter- cu sos de-a gata, la care am adaugat doar pui si niste orez simplu langa, si a fost ditamai succesu. Iar duminica, la inistentele juinorului am facut sarmale de post, din alea cu orez si stafide. Fura tare bune si astea.

Nu stiu daca e de la caldura care veni peste noi, ori de la neuronii mei lipsa, dar ma apuca iar un dor de casa, ceva de nedescris. Si, din cauza noilor taskuri, pana la sfarsitul lui Septembrie nu e vers sa pot sa-mi iau zile libere. Deci pace si rabdare.

 

 

 

Cum am supravietuit primei sesiuni la cursul de gatit

Nu prea stiu cum, da io am ajuns la un curs de gatit. Mancare asiatica, asa, ca sa nu ne incurcam.

Ce-i drept imi propusesm io inca de anu trecut, ca atunci cand o sa ma simt ceva mai confortabil cu oameni pe langa mine, sa scot nasu in lume. Si citind blogul de la mare al Irinei , mi-am amintit ca eu mereu am vrut sa ma duc la un curs de gatit. Si apoi s-au aliniat astrele, ca altfel nu-mi explic si  vineri seara imi apare in feed-ul de la Facebook un anunt cum ca se organizeaza un curs de gatit mancare asiatia. Curs io vroiam, era langa casa, era si gratis, plus ca mereu am fost fascinata de chestiile asiatice, deci mixul perfect. Asa ca sambata m-am dus frumusel la prima sesiune, si zau fu interesant.

30825838_1670456739709309_896039129_o

Are sens sa mai spun ca din cei 10 participanti io eram singura incapabila sa foloseasca betele alea afurisite? Am zis ca data viitoare sa nu ma mai fac de ras, asa ca am luat minunile acasa, si pana sambata cand ma voi duce la partea a doua a cursului, o sa urmez niste sesiuni intense de folosire a betelor.

Teoretic sunt 6 lectii de gatit si cu exceptia unei sambete in care lucrez, intentionez sa ma duc la toate celelalte. Daca s-o si intampla minunea sa fiu capabila sa si gatesc ceva asiatic dupa, o sa ma laud, evident. Da’ pare sa fie cale lunga.

Si ca sa fie treaba treaba, ieri m-am inscris si la un curs de arte martiale, ceva de genul Krav-Maga, o treaba despre care io n-am auzit in vietisoara mea. Da ma duc, deja m-am inscris pentru 3 sesiuni, suna prea interesant, ceva cu autoaparare, d-astea. O sa vad martea viitoare.

Usor spre normalitate

De cand am scris ultima data s-au intamplat lucruri. In fine, si ziua aia s-a incheiat fain. Cu Joe, tipul de la paza care mi-a facut un super ceai de menta si care m-a dus acasa cu motorul. E increbibil cum au unii puterea sa iti insenineze zilele.

Evident si cu indragostitul am rezolvat la fel de rapid. Simplu, am realizat si io, ca omu nu e ce vreau.  Colegu inca ma imbratiseaza zi de zi (o data chiar o noapte intreaga) ba chiar s-a decis sa se inscrie la sala care ma duc. Si in continuare vorbim mult. Despre viata, alegeri tampite, d-astea. Acolo si sper sa ramana discutiile. Am ajuns in stadiul in care sambata  m-am tinut de capul lui sa o invite in oras pe tipa pe care tocmai o cunoscuse pe Tinder. S-apoi l-am consolat ca na, s-a prins ca nu ea era aleasa. In fine, detalii. Bine ca m-am trezit la realitate.

In schimb, trebuie sa recunosc, ochii mei tot la fizicul instructorului au ramas. Saptamana trecuta chiar i-am luat cadou o sticla de wiskey si drept urmare, s-a tinut de mine toata seara. De aia, acu abia-mi misc mainile.

Cu procesul, sanatate si rabdare, printr-o minune pare sa se fi rezolvat- cel putin partea pe care puteam sa o rezolvam noi. Restul depinde de avocat, magistrat, d-astea. Om vedea in Mai. Adica saptamana viitoare.

Cu job-ul, ca sa vezi minune. Am avut o discutie cu sefii, si mi-au zis ca o zboara cel putin pe perioada verii, pe maimutica braziliana, aia pe care era sa o dau cu capul de pereti. Si mai minune o sa fie faptul ca se pare ca astia vor sa ii iau eu locul, cat asta pleaca sa se ocupe de Juniors. Hm.

Si in rest, nu mai fac nimic. As vrea acasa, am gasit niste super bilete pentru Septembrie. Insa astept…

Iar azi m-am trezit cu nasu la cearsaf si m-am dat ranita la lucru. Adica nu m-am dus. Punct.

Momente de confuzie. Maxima.

Mda, inevitabilul s-a intamplat. S-a ales prafu de aura zen care ma inconjura.

93a00450e139a70c9f6c7cd76a60b697

Cred ca-s indragostita. Trist. Iar de persoana gresita. Si mai trist. Bine, nici macar nu e vorba de iubire. Ci pur si simplu mi s-a parut super fain tipu. Super fain si in bratele lui- de vreo 3 luni e furnizorul meu de daily hugs.  Stiu ca nu-s pregatita pentru o relatie si nici nu-mi doream. Am crezut insa ca pot si altfel, ca se poate si altfel. Adica evident se poate si altfel. Io sunt aia incapabila sa ma descurc cu jumatati de masura. Ca oricat mi-as spune ca pot sa fiu detasata, pare sa nu-mi iasa. Foarte nasol. Mi-e dor de conversatiile noastre cretine, alea de le purtam seara de seara. Si de imbratisari. Cine sa ma mai inteleaga? Zilele trecute am avut senzatia ca sunt transparenta. Ca el are puterea sa vada prin mine. Direct in suflet. Mi-a propus sa ne oprim inainte sa ma raneasca. Ca nu vrea sa ma raneasca, insa stie ca daca mai facem un pas, asa o sa fie. Am zis ca nu, greseste, ca stiu exact cum stau lucrurile. Si apoi m-am uitat in oglinda…avea dreptate.

La lucru era sa o iau pe a mea sefa de par si sa o dau nitel cu capu de pereti. Din pacate, nu exagerez.

Avocata ne-a sunat si aia, vesti de cacat.

Simteam cum ma urc pe pereti asa ca azi mi-am luat liber. Planuiam sa ma duc la biserica. Nu am mai fost intr-o biserica ortodoxa…de multi, poate prea multi ani. Evident nici n-am ajuns. Ca-s la lucru. Inlocuiesc un pusti indragostit care a plecat cu iubita in Italia si a uitat ca lucreaza in seara asta.

Azi is trista.

 

Un pic despre Martie

O poza

Azi– marti, is libera, planuiesc sa ma duc sa-mi iau adidasi si sandale.

Sunt recunoscatoare= pentru vremea faina de afara, oameni dragi de la lucru si din viata mea.

Best March Moments– un mesaj care m-a facut sa zambesc  de la Albert- soferul nostru de la lucru, un telefon de la un fost coleg din tara, fetele mele dragi cu care am iesit la cina la restaurantul indian si care au vrut sa ma cupleze, draga de Feli care m-a anuntat ca ea il ia acasa pe colegu de 20 de ani si mie mi-l da pe tac-su, colegul cu daily hugs de la job care mi-a sugerat sa-mi las parul desfacut :-), cateva ganduri bune de la un om care candva a insemnat mult pentru mine, vara-mea care ne-a scos din impas, colegii de la job care mi-au reparat fiecare tampenie comisa in ultimele saptamani. I guess i m lucky!

In bucatarie– am incercat zilele trecute dovlecei umpluti cu carne si am fost tare mandra de rezultat. Azi am in plan niste pui cu sos tzaziki, si ceva salata langa.

Ma gandesc= la multe. Prea multe. Poate de asta is asa de imprastiata. Stadiul ala in care fac totul pe dos a ajuns la cote alarmante. Saptamana trecuta la job am rezervat 4 taxiuri pentru studentii care se intoarceau acasa. Din cele 4 rezervari, 3 au fost gresite. Si oamenii se intorceau acasa adica in Japonia, Brazilia…iar un zbor pierdut .. 🙂 nici nu vreau sa ma gandesc. Cumva trebuie sa recunosc ca am niste colegi faini si am reusit sa contactez studentii si sa schimb rezervarile in timp util.

Pe acasa, is la  fel de plecata cu pluta. Intr-o dimineata, m-a vazut vecina ca ezitam sa traversez strada si m-a intrebat daca vreau sa ma ia de mana sa traverzam impreuna, ca asa face si cu  fica-sa de 4 ani :-))). Iar al meu frate, cand i-am zis ca ma duc la lidl mi-a dat mesaj ca sa-mi reaminteasca ce bus sa iau si de pe ce parte. Lidl-ul e la 15 minute de casa!

Culmea e ca nu ma stresez in nici un fel. Is mai relaxata ca niciodata. Si nu, nu fumez nimic.

Sper=  Sa ajung in tara in septembrie. Mi-e dor de acasa, de Romania, de bunici, mi-e dor de oameni dragi si mai ales sa aud vorbind romaneste langa mine, mi-e dor de cafea facuta de mama si de mirosul de acasa. Mi-e dor de o plimbare seara printre teii de pe bulevard. Mi-e dor sa stau intr-o librarie si sa rasfoiesc carti in romaneste…oh, lista e lunga. Inca nu m-as intoarce definitiv, dar cu siguranta cateva zile tare as avea nevoie cat sa-mi incarc bateriile.

Cu ce-mi ocup timpul liber- mers la sala, gatit, vorbit cu oameni dragi in tara, lenevit…Cu alte cuvinte, nimic productiv 🙂 Probabil ca sa ma regasesc pe mine, am nevoie de timpul asta. Ce putin asa sper.

In casa- atmosfera aia de liniste si pace pe care o ador.

Vreau – Mda, habar n-am ce vreau. Ce stiu e ca oarecum mi-e bine. Simt ca-s pe calea spre echilibrul ala pe care il declarasem pierdut.

Saptamana trecuta– am observat ca se  intampla ceva cu mine. La modul ca zilele trecute mi-a tracut prin cap ca as putea sa ies la o plimbare pe malul marii. Evident, n-am iesit, dar macar m-am gandit. Ceea ce inseamna, sper io, ca o sa ies in lume mai multicel, intr-un viitor apropiat.

Saptamana viitoare- o sa fie una importanta. Sper. Trebuie. Sa inchieiem un capitol.

Filme vazute– Barefoot- a fost tare fain.

 

 

Despre flori, martisoare si cum ieri am stat la plaja

Ca idee de baza, is absolut plecata cu pluta. Joi m-am dus la sala plina de energie si la 7.50 PM zic,,ce pacat, trebuie sa plec ca e vineri si inchid astia sala in 10 minute. Cand am ajuns acasa mi-am dat seama ca era de fapt joi, si ca mai puteam sta inca o ora. Ieri la fel, am zis ca-i duminica si i-am spus unui coleg ca ne vedem maine.

In rest fu o saptamana relativ ok, la munca nu prea fac nimic sau daca fac ceva e musai sa fie gresit. Si-n rest cam asa fu saptamana mea

  • am primit martisor, de la o doamna draga care mi l-a adus din tara
  • mi-am cumparat singura flori. Misto feeling, cred ca mai repet figura.
  • era sa-mi rup gatu la sala, dupa ce a mea draga si nebuna prietena mi-a trimis poze tampite in timp ce eu ma chinuiam sa alerg pe banda. 
  • nu stiu cum e vremea pe la voi dar in Malta e oficial vara. Ieri dupa ce m-am intors de la tribunal am zacut 3 ore pe terasa, cu scuza ca pazesc pisica. Si m-am bronzat, asa ca tractoristii. Cred ca au fost 22 de grade, pe putin. Azi, ma gandesc sa fac la fel. Desi mi se pare suspect sa zac asa ca blonda. In sensul ca nu-mi amintesc efectiv cand a fost ultima data cand am stat asa, la soare. Asta in conditiile in care de mai bine de 4 ani locuiesc pe o insula unde e vara 8 luni pe an. In fine, detalii. 
  • Si un small update despre inexistenta mea viata sentimentala.
  • 1. am primit niste imbratisari suspect de faine de la un coleg. Nu, nu vreau un barbat langa mine, da zau e tare fain sa te imbratiseze cineva. Omu asa, darnic din fire, s-a oferit sa-mi ofere si niste home delivery hugs. Mdea, bunatate intruchipata si asta.
  • 2. antrenoru de la sala e hot rau, cu juramant. Cred ca miercuri a venit sa-mi arate niste exercitii noi, ceva miscari legate de box, si imi zice ase delicat sa ma uit si din spate..cum se face. OMG…I-am spus ca nu ma supar daca-mi mai arata o data si s-a facut rosu ca maru, dragu de el. Am zis oare ca citeste Osho?? OMG again.
  • Si in rest, am o noua traista pentru caserolele cu mancare.