August

De prin August adunate:

  • Nebunie la job, colega mea preferata a plecat la alta scoala si acum parca e ciudat fara ea.
  • cateva iesiri cu fetele si in saptamana in care nu am fost in stare sa ma adun, m-am trezit cu ele la usa, cu o traista de alcool. Asa mi-au luminat saptamana aia. Mi-au adus si-o carte, sper sa am timp de ea in curand9
  • Am mancat ardei copti la un restaurant sarbesc. Moama ce buni au fost. Si am fumat in seara aia, da’ asta e alta poveste
  • Mi-am luat ceas, ca tot imi doream de ceva vreme
  • Am lasat-o moarta cu sala, insa mersul la piscina a devenit rutina, doua zile pe saptamana is acolo. Ba chiar m-am bronzat. Prima data in 36 de ani, am si eu culoare.
  • In sfarsit, al meu frate a reusit sa plece in tara. Probabil cea mai buna veste pe anul asta
  • Azi m-am trezit cu un coleg de la job la usa. Ii spusesem acu ceva vreme ca am o problema intr-o baie si a venit omu cu scule, sa ma ajute. Saptamana viitoare am promis ca ma revansez si il invit la cina.
  • Gatesc. Ieri am facut salata orientala, azi salata de paste cu ton.
  • Daca nu se scumpesc zborurile pana vineri, in Decembrie ma duc sa vad targul de Craciun de la Viena.
  • Pentru prima data dupa muulta vreme, ma uit in jur si pot sa spun ca-s linistita.

17379073758_c38aed0d65

Reclame

Ma adun. Incet, dar sigur.

E bine, in sfarsit.

Am reusit sa inchid un capitol ce mi-a mancat ultimii 3 ani. Cumva respir usurata. Si e bine. S-a terminat cu nervi franjuri si mers luna de luna la avocati. Acum nu-mi ramane decat sa ma adun.

Al meu frate o sa plece si el acasa, in doua saptamani.

Am fost si la piscina de langa casa, de vreo doua ori. Cred ca ma mai duc.

Mersul la sala pare sa dea rezultate, desi in ultimul timp am scurtat sedintele la doar 45- 50 de minute. Nu, nu-s sirena, dar macar dorm si eu ca omu’, fara pastile.

Am gasit si o tipa care a reusit sa-mi salveze sprancenele. Minune mare treaba asta, sa ai o forma decenta deasupra ochilor.

La lucru au inceput iar durerile de cap si parca iar ma apuca ganduri de cautat ceva nou. Nici macar nu-i job-ul in sine, ci oamenii care lucreaza acolo. In cateva saptamani plec in vacanta, apoi de la sfarsit de Septembrie o sa vad incotro.

Vreau ceas- eu n-am avut niciodata un ceas. Si bratara Pandora– is pe lista pentru Septembrie. Sau Octombrie, depinde. Si macar un zbor spre Roma, sa-mi vad nepotica.

In rest, invat sa ma adun, bucata cu bucata.

37694192_1170416743113339_3340893568788070400_n

 

Tentatia e de origine turca si are cei mai faini ochi

Nu stiu cum sa zic, da’ io n-am mai facut asa, absolut nici un update la viata mea sentimentala. Iar acum consider ca ar cam fi cazul.

Ca idee, blonda nu s-a schimbat neam, nu prea socializeaza in nici un fel. Ciufuta cum ar veni. Si unde se intampla minunea? Pai la lucru, evident! Singuru loc in care, vreau nu vreau, nu pot evita interactiunea umana.

Cred ca fu acum doua saptamani, cand primesc un email cum ca un student turc o sa ma viziteze, ca dragu de el, are asa niste nelamuriri legate de prezenta lui la cursul de engleza. Si aparu’ minunea. Bronzat, imbracat ca pentru plaja si cu ochelari de soare. Toate bune si frumoase, da’ cand si-a dat ochelarii jos, eram pe sub birou.

ochi

Da, astia-s ochii lui.

Evident ca am reusit sa ma adun si sa fiu la fel de bitch cum is de fel, ca doar de asta ma plateste scoala. Sa fiu o scorpie. Cu toate astea, junioru a gasit scuze sa ma viziteze aproape zi de zi. Da’ scuze d-alea facute bine ca aproape ca ma intrebam de unde le scoate.

Si-n ziua in care mi-am luat liber ca a trebuit sa fiu in tribunal, pentru ca nu m-a gasit si nici n-am raspuns la email, s-a dus la ai mei colegi si i-a secat pana cand m-au sunat astia. Si cred ca i-a stresat binisor, de m-au sunat astia in ziua mea libera. (Si cand l-am intrebat care e urgenta, mi-a spus ca de fapt nu, nu era nici o urgenta, doar TREBUIA sa ma vada)

Totul a culminat cu momentul ca in care s-a dus la director sa-l intrebe daca-s single si daca e ok sa ma scoata la o cafea. Recunosc, la faza asta m-a lasat fara cuvinte. Pana acu’ nu mi-a fost dat sa vad pe cineva atat de determinat sa obtina ceva.

37809333_1792588177496164_7964737630313119744_n

Inca nu stiu cum, da-n ultima lui seara in Malta am acceptat sa iesim la o bere pe plaja. Si-a fost fain. Mult mai fain decat ma asteptam. Iar tipu, pe langa ochii aia faini e si super istet. Bine ca pleaca. 🙂 Si scap de tentatie.

 

 

 

 

 

 

 

 

Bristol si-n curand acasa

Asa cam neasteptat am avut parte si de-o vacanta de cateva zile in Uk. Neasteptata fu, pentru ca a fost organizata de scoala unde lucrez si planul initial era sa plece un coleg de-al meu, insa juniorului i-au refuzat viza asa ca m-au intrebat pe mine daca nu cumva as vrea sa ma duc. Zbor platit, cazare si mancare la fel, acu doar nu eram tampita sa zic nu. Asa ca am stat 7 zile in Bristol.

 

Fu fain, aer rece, iarba..nitica ploaie, mi-a placut la nebunie. 

Mi-a placut orasul si la un moment dat chiar m-am intrebat daca as putea sa locuiesc acolo o perioada. Inca nu stiu ce sa zic…

Prin Bristol nu am  facut nimic special, m-am plimbat cat de mult am putut, cert e ca de la cei 6 mii de pasi zilnici am ajuns la 20 de mii. Evident, m-am intors franta de acolo.

La capitolul noutati:

-trebuie sa amintesc existenta sertarului cu haine pentru sala 🙂 Asa ceva n-a existat in vietisoara mea pana recent. Da ete ca omu se schimba.

-de marcat ar fi si faptul ca am descoperit Suits, si zau ca seria asta e super faina. Vorbeste blonda care la viata ei a urmarit o singura serie, si aia fiind House of Cards.Atat.

-Si dupa ce m-am gandit si razgandit, mi-am luat bilete sa vin in tara. O sa fie in Septembrie, doua saptamani. Acum o sa vina partea faina, ca trebuie sa-mi fac lista cu cate vreau sa fac si mai ales, si mai ales, cu cati oameni vreau sa beau o bere.

Dupa alte 2 luni

Ete ca se facura 2 luni de cand io nu am apucat sa-mi adun gandurile si sa scriu. Aprilie avu grija sa-mi dea nitel planurile peste cap iar Mai, habar nu am cum a trecut.

Nu stiu daca fu astenie de primavara/ vara, ori ca neuronii mei au decis sa plece in vacanta, cert e ca mi-am pierdut orice vlaga, in lunile astea doua. Nu am mai gasit energie sa fac mare lucru. Bine, ce-i drept oricum nu prea ma agitam io de fel! Am inceput sa iau niste Magneziu organic si ceva Fier, chiar is curioasa daca or avea efect.

M-am dus la sala, dar asa, mai usurel. Mult mai putin decat la inceputul anului, dar m-am dus.

34012847_1703305189757797_303439310613381120_n

Am fost la tot cursul de gatit si azi ma duc si la ultima sesiune de Krav Maga. Da, cursul de self-defense mi s-a parut genial, chiar ma gandesc sa ma duc cel putin o data pe saptamana, la Krav Maga. Ok, recunosc, cursu ca cursu, da vezi instructoru. L-a detronat oficial pe tipu de la gym.

33868401_1703304089757907_6616615978136502272_n

 

La job am scapat de brazilianca pe care era s-o jumulesc, da’ a trebuit sa ii iau eu locul. Deci noi taskuri, birou nou si implicit, ceva dureri de cap. Am primit si un summer helper, care printr-o minune nu mai fu Barbie de anu trecut. E un tip italian, asa cu capu pe umeri si ceva neuroni functionali. Se intrevede o vara funny, cel putin la lucru.

La capitolul chestii gaticioase, trebuie sa mentionez mancarea indiana. Am fost io acum cateva luni cu fetele la un restaurant indian, si m-a apucat dragostea de mancarea astora. Asa ca am incercat acasa un Chicken Tikka Masala si un Chicken Butter- cu sos de-a gata, la care am adaugat doar pui si niste orez simplu langa, si a fost ditamai succesu. Iar duminica, la inistentele juinorului am facut sarmale de post, din alea cu orez si stafide. Fura tare bune si astea.

Nu stiu daca e de la caldura care veni peste noi, ori de la neuronii mei lipsa, dar ma apuca iar un dor de casa, ceva de nedescris. Si, din cauza noilor taskuri, pana la sfarsitul lui Septembrie nu e vers sa pot sa-mi iau zile libere. Deci pace si rabdare.

 

 

 

Cum am supravietuit primei sesiuni la cursul de gatit

Nu prea stiu cum, da io am ajuns la un curs de gatit. Mancare asiatica, asa, ca sa nu ne incurcam.

Ce-i drept imi propusesm io inca de anu trecut, ca atunci cand o sa ma simt ceva mai confortabil cu oameni pe langa mine, sa scot nasu in lume. Si citind blogul de la mare al Irinei , mi-am amintit ca eu mereu am vrut sa ma duc la un curs de gatit. Si apoi s-au aliniat astrele, ca altfel nu-mi explic si  vineri seara imi apare in feed-ul de la Facebook un anunt cum ca se organizeaza un curs de gatit mancare asiatia. Curs io vroiam, era langa casa, era si gratis, plus ca mereu am fost fascinata de chestiile asiatice, deci mixul perfect. Asa ca sambata m-am dus frumusel la prima sesiune, si zau fu interesant.

30825838_1670456739709309_896039129_o

Are sens sa mai spun ca din cei 10 participanti io eram singura incapabila sa foloseasca betele alea afurisite? Am zis ca data viitoare sa nu ma mai fac de ras, asa ca am luat minunile acasa, si pana sambata cand ma voi duce la partea a doua a cursului, o sa urmez niste sesiuni intense de folosire a betelor.

Teoretic sunt 6 lectii de gatit si cu exceptia unei sambete in care lucrez, intentionez sa ma duc la toate celelalte. Daca s-o si intampla minunea sa fiu capabila sa si gatesc ceva asiatic dupa, o sa ma laud, evident. Da’ pare sa fie cale lunga.

Si ca sa fie treaba treaba, ieri m-am inscris si la un curs de arte martiale, ceva de genul Krav-Maga, o treaba despre care io n-am auzit in vietisoara mea. Da ma duc, deja m-am inscris pentru 3 sesiuni, suna prea interesant, ceva cu autoaparare, d-astea. O sa vad martea viitoare.

Usor spre normalitate

De cand am scris ultima data s-au intamplat lucruri. In fine, si ziua aia s-a incheiat fain. Cu Joe, tipul de la paza care mi-a facut un super ceai de menta si care m-a dus acasa cu motorul. E increbibil cum au unii puterea sa iti insenineze zilele.

Evident si cu indragostitul am rezolvat la fel de rapid. Simplu, am realizat si io, ca omu nu e ce vreau.  Colegu inca ma imbratiseaza zi de zi (o data chiar o noapte intreaga) ba chiar s-a decis sa se inscrie la sala care ma duc. Si in continuare vorbim mult. Despre viata, alegeri tampite, d-astea. Acolo si sper sa ramana discutiile. Am ajuns in stadiul in care sambata  m-am tinut de capul lui sa o invite in oras pe tipa pe care tocmai o cunoscuse pe Tinder. S-apoi l-am consolat ca na, s-a prins ca nu ea era aleasa. In fine, detalii. Bine ca m-am trezit la realitate.

In schimb, trebuie sa recunosc, ochii mei tot la fizicul instructorului au ramas. Saptamana trecuta chiar i-am luat cadou o sticla de wiskey si drept urmare, s-a tinut de mine toata seara. De aia, acu abia-mi misc mainile.

Cu procesul, sanatate si rabdare, printr-o minune pare sa se fi rezolvat- cel putin partea pe care puteam sa o rezolvam noi. Restul depinde de avocat, magistrat, d-astea. Om vedea in Mai. Adica saptamana viitoare.

Cu job-ul, ca sa vezi minune. Am avut o discutie cu sefii, si mi-au zis ca o zboara cel putin pe perioada verii, pe maimutica braziliana, aia pe care era sa o dau cu capul de pereti. Si mai minune o sa fie faptul ca se pare ca astia vor sa ii iau eu locul, cat asta pleaca sa se ocupe de Juniors. Hm.

Si in rest, nu mai fac nimic. As vrea acasa, am gasit niste super bilete pentru Septembrie. Insa astept…

Iar azi m-am trezit cu nasu la cearsaf si m-am dat ranita la lucru. Adica nu m-am dus. Punct.