Eu şi mascaţii!!

Să încep cu rezultatul, că asta-i partea cea mai tare. Din cele 6 gloanţe (parcă atâtea au fost), numai unul a ajuns la ţintă. Dar n-a fost vina mea! Ăia mi-au dat un pistol cu ţeava strâmbă şi în plus a fost un pitic invizibil care a mutat ţinta fix când am tras eu. Ăsta-i adevăratul motiv pentru care numai un singur glonţ a ajuns la tinţă. Adică eu ma pricep sa trag cu pistolu. 🙂

Recunosc însă că am fost mândră, şi asta pentru ca au fost şi fete care n-au nimerit nici măcar un glonţ in ţintă. (Ştiu că nu e bine să mă bucur de nereuşita altuia, da’ uneori nu strică)

Partea si mai interesanta vine acum. De ce mă duc eu să trag cu arma? Teoretic nu mă încântă competiţiile iar ideea de a trage cu pistolul nu pot să spun că mă atrage in mod deosebit. Să nu mai vorbesc de zgomotul infernal produs de cinci pistoale care trag cam în acelaşi timp. Şi atunci? Explicatţa stă în poza de mai jos. (Eu am şi filmari scurte, însă imi scrie MTS la format si nu vrea cu niciun chip sa mi+l ataseze)

Sa fiu mai explicită. Atunci când tragem cu pistolul, ne păzesc băietii de la SPIR, adică mascaţii de la Interventie Rapidă. Şi nu ne păzesc aşa, oricum. Practic de cam ţin în braţe. Nu că le-ar fi şi lor drag. :-)) NUUU. Strict din necesitate, cică să tragem mai bine şi să nu ne dăm cumva cu pistolul în cap. Şi acum, nu ar fi fost păcat să pierd o îmbrăţisare de la un pacheţel de muschi? Că să nu mai spun că tipu de m-a păzit anul ăsta arăta beton şi parea tare de treaba. Pe bune. Greşesc? Tipu care e cu fata e cel de m+a pazit pe mine!!

Dar să revenim. Eu am tras cele 6 gloante si m-am potolit. Al meu frate a mai vrut o rundă. Puştiu’ deşi a tras pentru prima dată, s-a descurcat mult mai bine decat ăia cu vechime. La final, miliţienii ne-au invitat şi la o masa câmpenească, cu mici, bere, cârnaciori din ăia subţiri (după care eu sunt topită) si niste neamuri de carne la gratar. Plus prajituri. Ca doar era ziua Politiei.

Cum e sa tragi cu pistolul? Eu ţin minte că prima dată era sa-mi cadă drăcia din mână, când am realizat cât e de grea. Apoi, când am tras am avut impresia că-mi sare mâna din umăr. Plus un zgomot de parcă s-ar fi spart toate gemurile de la casă.

Anunțuri

Eu si pistolu’

Maine ma duc sa trag cu un pistol adevarat 🙂

Cam asa aratam cand am incercat prima data. Poza e facuta cred ca in 2003.

Si asta e de anu trecut.

Iar maine, il iau si pe al meu frate, care ma bate la cap ca vrea si el sa traga cu un pistol adevarat de cand avea vreo 12 ani! Acum are 19 si…se poate. (Cu o legitimatie scoasa cu ultima suta de metri).

De ce au nevoie femeile…

Va las sa cititi… Precizez ca postul este preluat de pe blogul lui Tudor Chirila. Mi s-a parut cel putin interesant si al dracului de adevarat.

„Femeile au nevoie de protectie, tandrete si p..a.Barbatii stiu asta dar sunt convinsi ca p..a le poate inlocui pe primele doua. Ei nu stiu ca p..a este in multe cazuri primul lucru de care femeia s-ar dispensa in cautarea fericirii. Barbatii uita mereu de tandrete si protectie. Uita pentru ca sunt suficienti, invingatori, virili si lipsiti de nuante.Astfel ca prima intrebare care vine in mintea barbatului inselat este: O fi mai bun la pat ca mine? Apoi invariabil: Are p..a mai mare? Nici prin cap nu-i trece barbatului suficient, invingator si viril ca adversarul care tocmai i-a luat urma prin asternuturile iubitei a pus intrebari nerostite demult, a mangaiat, a avut rabdare si a ascultat atent cu blandete in privire. Ce are cheliosul ala cu burta in plus fata de mine? Ala e barbat? Ce dracu are ala in plus? O p..a mai mare?

Nu, frate, are mai multi bani! vine invariabil etrnul raspuns. Asa e, de multe ori,zicem si noi. Dar nu despre acele femei si barbati vorbim noi. Nimanui nu-i trece prin cap ca barbatul cu chelie si burta intelege sa pretuiasca femeia de langa el cu disperarea celui care poate pierde ultimul tren. Trecut prin multe, cu cicatrice in suflet si dezvantajat fizic, trecut de prima tinerete el stie ca unica sansa este sa mangaie, sa asculte, sa inteleaga, sa fie atent sa deschida usa inainte ca ea sa sune. Si mangaie, asculta, intelege. Desavarseste un ritual al gesturilor care conteaza este mereu prezent gata oricand sa intinda un brat nu foarte puternic dar mereu oportun.

Mai presus de orice nu cere nimic in schimb, cel putin nu in mod evident pentru ca, sa nu uitam, si el e barbat, vanator experimentat.Cu lacrimi in ochi varsate pe ascuns cand masina ruleaza monoton si ea priveste absent peisajul de pe scaunul din dreapta, femeia va decide sa renunte la p..a care ii da fiori de multe ori pe saptamana – nu e de ajuns…El, tinar carierist si stresat, conduce si nu intelege ce dracu ar mai trebui sa faca pentru linistea cuplului.Ca doar depune toate eforturile.Trage masina pe dreapta si se usureaza in plin camp. Se urca inapoi fara sa-si aduca aminte ca ea l-a rugat sa-i aduca puloverul din portbagaj.Vor ajunge in curand la munte.

Undeva la acelasi hotel se vor intalni cu un barbat jovial trecut de prima tinerete dar cu zambet irezistibil si povesti fantastice. Femeile au nevoie de protectie si tandrete. Femeile renunta cel mai usor la p..a.Barbatii renunta la tandrete si protectie.Acest razboi surd al neintelegerii va da nastere profitorilor .Cine sunt ei? Pe termen scurt amantii. Pe termen lung cei intelepti si rabdatori.Pe drumul de intoarcere el este bucuros si usurat ca ea si-a revenit. E vorbareata si nu mai priveste absenta pe geam Si zambeste ca in prima zi.E prea neatent ca sa realizeze inceputul sfarsitului.Pe terasa hotelului barbatul jovial, trecut de prima tinerete savureaza un cognac…Pe buza paharului este zahar… „

Week-end again!

Probabil afectata de treaba cu luna care se apropie de noi (au zis aia ceva pe la tv ), azi m-am trezit cu chef de gatit. Asa ca am luat 4 pulpe de pui, niste cartofi si am aruncat tot intr-o tava la cuptor. Pe deasupra am adaugat usturoi praf si usturoi normal si niste vegeta. (alte condimente n-a fost chip sa gasesc). Si….apoi m-am gandit sa torn si un pahar de vin rosu!!! Acu…sa vedem ce iese. Sunt inca la cuptor!!

Asa cum mi-am propus, saptamana asta m-am apucat de sport. Nu chestii extraodinare, ca nu sunt capabila. Asa ca am inceput cu walk at home 1 si 2 . N-am apucat sa fac in fiecare zi, insa sunt pe drumul cel bun!!!
Luni= o ora (adica 6,4 km walk at home)
Marti= o ora si 100 de abdomene.
Miercuri pauza
Joi= 30 de minute si 100 de abdomene, plus cateva exercitii cu greutati pentru maini
vineri= 45 de minute si 100 de abdomene

Iar azi am stat si am cautat si alte exercitii cu Leslie Sansone, mai precis „Walk 5 miles”. Am gasit 5 filmulete pe net si sper ca de azi sa ma apuc de ele. Apoi, sper sa vad si ceva rezultate, la cantar.

Acum…am duc sa vad ce-i in cuptor. Eu una mananc cam orice, insa mai am si un frate care trebuie multumit.

Blonda si tehnologia!!!

Saptamana trecuta, vreo 2 zile n-am avut net. Si dai si injura, si baga-ti si scoate-ti si dumnezei si…o lista intreaga. Ca na,e tare nasol sa n-ai net. Partea ciudata era ca al meu frate, avea net. Adica net-u pe fir mergea, wirelessu’ meu, nu. (Acasa avem modem de la UPC din care pleaca firu’ pt PC fratelui meu si tot acolo e si antena pt wirelesu meu pt laptop).

Si ia la suturi priza, pana cand am priceput ca ea n-avea nicio vina.

Si restarteaza modemu’ si suceste antena de wireless. Nimic.

Si umbla la setarile laptopului. Si schimba toate alea pe la conexiuni. Nimic.

Ultima varianta, a fost sa mai fur cate o bucata de fir din pc fratelui meu. Atat ca firu’ nu era lung si ca sa am si eu 15 minute net pe laptopu leu, am stat pe sub birou, ca atat ajungea firu’!!!

Deja eram in spume si ma pregateam sa sun la UPC sa vina aia sa-i faca ceva, ca nu mai puteam de draci.

Aseara, dupa ce timp de 2 zile incercasem toate variantele posibile ma strafulgera o chestiune. Si deschid laptopu si descopar minunea. Butonu de wireless de la laptop era oprit. Imi venea sa ma dau cu capu de toti peretii. Pe bune. Bine ca nu i-am chemat pe aia de al UPC….Acu ma duc sa muncesc…Blonda ce sunt!!!!