Ce am vrut si ce-am ajuns…

Intrebarea Frumusicai din postul asta m-a cam pus pe ganduri. Intr-adevar…ce am vrut si ce-am ajuns? Intrebarea-i simpla. Mai complicat e sa raspund. (Si caut raspunsuri de cateva luni bune, in conditiile in care postul e inceput undeva in luna ianuarie). E ciudat sa accept ca la 30 de ani, nu stiu inca ce vreau sa fac in viata. Am niste ani de experienta, cateva diplome, insa as minti sa spun ca am descoperit meseria pe care as face-o pana la pensie.

Dar sa incepem cu CE AM VRUT…

In scoala generala, imi placea mult de tot matematica. Atat de mult incat mama ma scotea cu forta din casa, pentru ca i se parea ca stau tot timpu’ cu nasul in culegerea cu probleme de mate. Si citeam mult iar mama speriata, ascundea cartile si mi le dadea cu portia 🙂 Insa in perioada asta aveam un singur tel: sa devin vanzatoare de inghetata. Mi se parea cel mai cool job. Am renuntat insa cand a aparut inghetata pe bat. Eu vroiam sa vand din aia, la toneta, si sa o pun eu in con 🙂

vanzatoare de incghetata

Apoi, m-am gandit ca nu ar fi rau sa ma calugaresc. La „Manastirea dintr-un Lemn” de langa Ramnicu Valcea. Am renuntat insa si la asta cand am aflat ca maicutele nu au voie sa se duca la strand sa faca baie 🙂

ManastireaSucevitaMaicutaCuToaca

– A urmat liceul. Unde, pe principul, „fie ce-o fi”, am picat la o clasa de fizica- chimie.  Insa la final, tot nu stiam ce am de gand sa fac in viata. Pricepusem insa un singur lucru. Orice as face, sa nu aiba legatura cu fizica si chimia. Le uram de moarte. Nu ma vedeam nici cadru didactic pentru ca nu aveam rabdarea necesara, nici medic pentru ca lesinam de fiecare data cand vedeam un stop de sange, nici avocat pentru ca stiam ca-i mult de tocit si nici contabil. Imi suna bine o meserie de arhitect insa cand am aflat ca era vorba de meditatii si drumuri la Capitala, am renuntat.

– Dupa Bac, a trebuit insa sa ma inscriu la o facultate. Asa ca, ceva-ceva trebuia sa aleg. Mi-am pus eu singurul neuron la treaba. Si dupa meditatii indelungi, am priceput ca erau doua lucruri care mi-ar fi placut sa le fac intr-un viitor. Sa devin asistent social (adica sa dau la Facultatea de Teologie) sau sa urmez o facultate de Managent si Marketing in Afaceri Economice. Imi placeau amandoua in aceeasi masura. Prima- pentru ca as fi avut posibilitatea sa-i ajut pe cei cu probleme si a doua, pentru ca promitea o cariera interesanta. Cum n-am putut sa decid, am dat la amandoua si am zis ca o sa ma duc acolo unde o sa intru la fara taxa. Adica tot pe pricipiul, -„fie ce o fi”- . Asa am ajuns la Management. Si cam asa vedeam eu viitorul.

FEMEIE MANAGER

– Cand s-a terminat facultatea, mi-am zis eu in mintea mea cea blonda, ca ar trebui sa profesez in domeniul in care am studiat. Ca nu degeaba mi-am tocat nervii in facultate. Si asa, am inceput sa-mi caut ceva in domeniu. Abia atunci am priceput eu ca pentru majoritatea, facultatea mea insemna ca pot (cel mult) sa fac cafele si sa le servesc si eventual sa raspund la telefon. Adica secretera. Imi spun ca e ok si asa, e un punct de inceput.

Serious Secretary

N-am rezistat insa, nici macar o saptamana. Cu program batut in cuie, inchisa intre 4 pereti si cu ochii beliti in calculator, am inteles ca nu era de mine.

Acum vreo 3 ani, ma batea gandul sa ma fac stewardesa. Insa n-a fost sa fie. Nu mai aveam nici 20 de ani si nici 40 de kile. Asa ca a picat si asta.

stewardesa

Iar acum vine partea cea mai interesanta…CE AM AJUNS

Pai…nici macar unul din visele mele nu s-a adeverit. Drept e ca am si avut numai dorinte una si una 🙂 Prin anul doi de facultate, am ajuns sa lucrez in mass-media. N-a fost vorba de nicio dorinta din copilarie, ci de un orgoliu prostesc. Imi amintesc ca la sfarsitul liceului, mi s-a sugerat sa dau la Jurnalism iar eu m-am uitat chioras: „Eu la jurnalism? Ca sa fac ce? No way!” Si uite ca fix acolo am ajuns… Ba chiar mi-a placut job-ul asta.  Cu mici pauze, am lucrat in domeniul asta aproape 6 ani. Intai la un ziar, apoi la tv si usor-usor am ajuns sa am 3 job-uri in acelasi timp. 🙂 Si am tot avut de-a face cu mass-media pana la jumatatea anului trecut.

La inceputul anului, cand m-am apucat de postul asta, ziceam asa: „Acum, daca ma uit in urma, stiu clar ce vreau. Sa lucrez cu oameni. Nu ma vad cu pixul sau cu microfonul in mana toata viata. Adica as mai face-o cu placere cativa ani, insa sunt sigura ca o sa vina si momentul in care o sa imi doresc un loc de munca unde sa nu fiu nevoita sa ma duc la 4 dimineata la cate un accident cu 2-3 morti. Chiar nu. Apoi as visa la o cariera in Relatii Publice. Sau ceva de genul asta.”

Azi realizez ca nu mai are sens sa ma intorc in mass-media iar o cariera in Relatii Publice e un vis si atat. E cazul sa caut alt drum. Langa mine am o diploma pe care scrie „economist licentiat”, o alta de „administrator pensiune turistica” si experienta in jurnalism. Si uitandu-ma in jur, cred ca nici nu mai conteaza ce vreau eu sa fac. Conteaza ce se cere. Si ca sa supravietuiesti in vremurile astea, trebuie sa te adaptezi. Si-mi suna bine un loc de munca unde as avea de-a face cu fonduri europene. Asta gandesc acum…sa vedem ce-mi ofera viata 🙂

Ma mai gandesc ca n-ar strica sa invat Corel Draw si eventual Photoshop…Cine stie…

Anunțuri

13 gânduri despre &8222;Ce am vrut si ce-am ajuns…&8221;

  1. Ana Maria zice:

    Marete vise impinse din spate de planuri indraznete… 😀 Sti vorba aia „ai grija ce iti doresti , ca s-ar putea sa se implineasca”…Ete ca la tine nu prea s-a adeverit , insa…eu cred ca niciodata nu e prea tarziu sa iti gasesti calea. Bafta in tot ce ti-ai mai propus si sa iti mearga asa cum doresti!

  2. Paul zice:

    Frumos!! M-ai amuzat tare la inceput cu inghetata :)) adica majoritatea vor doar sa o manance, nu sa o serveasca 😀
    Oricum, felicitari pentru evolutie si mult succes in continuare!

    • ella zice:

      Mercy!! Acum, drept e ca intentionam sa vand inghetata pentru ca in felul asta, as fi avut acces oricand la ea ;-)))) Adica nu eram tocmai dezinteresata!

    • Imperfect woman zice:

      Laura, cred ca poti sa incepi printr-o perioada de practica la un ziar local! Cred ca asa ti-ar fi cel mai usor! Sa ai ceva experienta, si apoi poti sa mergi mai departe!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s