Final de Februarie

O poza

Azi – Marti, zi libera, ca de obicei fara planuri speciale, sper doar sa ma duc la gym, sa-mi fac curat in camera si poate sa ma risc cu o masca de fata 🙂

Sunt recunoascatoare pentru- oameni faini de langa mine, care desi fizic sunt la mii de km distanta, am norocul sa ii simt langa sufetul meu ori de cate ori am nevoia.

Ma gandesc- ca vreau sa-mi cumpar (in rate evident) o garsoniera in Romania. De fapt nu ma doar gandesc, intentionez sa si pun asta in practica, daca nu anul asta in toamna, sigur va fi la anu in primavara.

Sper- sa mi vopsesc parul gri. Asa

In bucatarie- Clatite facute de al meu frate si o supa de coaste afumate.

Cu ce mi ocup timpul liber- Dupa cum ziceam, provocarea lunii Februarie a fost sa ma duc de 6 ori pe saptamana la sala. Azi suntem in 20 si am fost de 16 ori 🙂 In sfarsit s-a intamplat minunea, incepe sa-mi placa. Poate si pentru ca am inceput sa nu ma mai fortez asa mult cum faceam inainte.  Am zile cand ma duc pur si simplu sa merg pe banda- ca de alergat nu se pune problema, cu castile in urechi si chiar ma destinde. Parca dorm mai bine, parca am si dat jos ceva, insa cel mai important, e ora in care nu ma mai gandesc la nimic altceva. Asadar, timpul liber mi-l ocup cu mersu la sala!

In casa- liniste, al meu var inca doarme, al meu frate a plecat sa se intalneasca cu niste prieteni iar eu imi beau ce-a dea doua cafea sub atenta supraveghere a pisicii, asta in timp ce vorbesc cu mama  care e in Germania 🙂

Vreau- Asa, undeva in sufletul meu, zau ca-mi vreau sa am pe cineva langa mine, sa radeam, sa facem planuri, sa ne plimbam… Insa am zis ca anul asta o sa fie doar despre mine, ca anul asta nu voi mai avea grija de altii, nu voi mai cumpara cadouri si surprize pentru altii, ci doar pentru mine si sufletul meu. Apoi o sa vad…

Saptamana trecuta- am iesit cu fetele la un restaurant indian si m-am indragostit de fried rice-ul lor si de puiul ala cu sos portocaliu si gust de cosos, pe care evident, nu mai stiu cum il cheama, da vreau sa-l mai incerc o data. Am primit cateva cadouri dragute, telefoane de la oameni dragi, si chiar de la oameni cu care nu mai vorbisem de 10 ani 🙂 Am primit si un cadou neasteptat de la o fosta colega care s-a intors in Germania.

Saptamana asta- Nu intrevad nimic special si nici nu vreau nimic deosebit.  Imi place rutina mea.

Filme vazute- „Everybody Loves Somebody -2017, 50 Shades of Grey si 50 shades Darker„.  By the way, de ce nu mi-a zis nimeni ca asta cu 50 shades e asa fain???

Reclame

36, Venetia, Unicorni si Happy Journal

Gata, oficial am 36 de ani. Iar plecarea la Venetia si cele 3 zile, doar eu cu mine, au fost fix ce aveam nevoie. Nu am facut nimic special, doar am mers. In 3 zile, cat probabil merg eu intr-o luna. Asa de nebuna. Fara o destinatie anume. Si a fost fix ce aveam nevoie.

Tot in ton cu varsta, mi-am luat cadou o sticla de apa cu Unicorni 🙂 dupa ce al meu medic mi-a facut capul calendar ca nu prea beau apa cat ar trebui. Ce sa zic, treaba cu sticla faina la mine pare sa functioneze. De cand mi-am luat-o, o umplu de cel putin 2 ori pe zi- inclusiv in zilele libere, deci cum-necum, macar 1.5 l de apa is ai mei.  Plus o cura cu minerale, pe care ar trebui sa o repet luna de luna.

Tot cadou, mi-am facut si Happy The Journal-de Fearne Cotton. Incerc sa scriu in fiecare seara, si cred ca ma ajuta cumva sa vad si partile bune din viata.

 

Jurnal – 4 Februarie

O poza

2d1352fd7e26f200029ca037733e1b3f

Azi– duminica, zi de lenevit. Nici un plan, poate doar sa-mi fac asa o idee despre cum o sa-mi umplu zilele la Venetia. Si un film, sau poate doua, ca tot mi-a dat cateva idei Margeluta. Ea mi-a recomandat acum cateva zile „Mountains between us”…ioi, filmu asta m-a cucerit asa ca astept cu nerabdare sa vad si restul de filme recomandate de ea.

Sunt recunoscatoare pentru- vecinii mei. Niste maltezi atipici, cel putin ea. E o placere sa stam de vorba, de fiecare data.

Ma gandesc= ca inca mi-e dor de oameni carora nu le e dor de mine, ca inca simt ca sunt cumva blocata in trecut… Zilele trecute ma gandeam ca dintre colegii de la liceu, sunt singura care nu s-a casatorit…

Sper- ca in Februarie sa ma duc la sala de 6 ori pe saptamana.

In bucatarie- supa de pui. Nu mai facusem de mult si tare imi era dor. A iesit atat de buna incat am facut de 2 ori.

Cu ce-mi ocup timpul liber- pai cu mersul la sala 🙂 Nu stiu ce s-a intamplat in Ianuarie, m-am dus mai des, probabil am fost si mai atenta la mancare si printr-o minune am reusit sa slabesc cam 1 kg pe saptamana, iar asta cumva m-a convins sa calc mai des pe acolo. Ce-i drept e si antrenorul maltez de vina… Presimt probleme in viitor, din cauza asta.

In casa- liniste…

Vreau- sa stiu ce vreau de la viitor.

Saptamana care a trecut– la job lucrurile au mers mai ok decat de obicei, am descoperit supa de linte….ioi cat e de bunaaaaa, am fost dupa reduceri, pe la sala…si-n rest am evitat orice interactiune umana 🙂

Saptamana viitoare– sunt libera, o sa o vad pe vara-mea o zi, apoi o sa petrec 3 zile la Venetia, singura 🙂 Weekendu viitor o sa ma vad niste fete dragi 🙂 iar asta o sa fie oficial prima iesire in lume, pe anu asta. :-)))

Inceput de Ianuarie- Catania

Nici n-a inceput bine anu si eu mi-am luat zile libere. Ca na, la noi nu se poate ca la toti oamenii sanatosi la cap, sa ne luam concediu vara.  Asa ca de nevoie m-am adaptat si am dat o fuga prin Catania pe motiv ca-i ieftin si aproape. Planuiam sa ma duc alone, da’ am plecat cu o tipa draga ☺

Cazare in Catania

Noi am stat la Plaza, si a fost OK. Camere micute, curate, receptie ok, micul dejun variat, vedere spre mare. Insa ca locatie, pentru o viitoare tura in Catania, as alege ceva mai central ,asa fix in buricu orasului. Nu de alta, da io si mersu pe jos nu prea ne intelegem.

De vazut in Catania

Ce sa zic, pe mine nu prea m-a dat pe spate, insa ce-i drept nici nu e ca am avut prea mult timp la dispozitie. Ca o blonda veritabila, o zi intreaga mi-am petrecut-o in Centrul Comercial- Porte di Catania, asa ca timp sa vizitez nici nu prea am avut. Insa spun cu mana pe inima, centrul e fain 🙂 Multe cafenele si restaurante dragute si choar ieftine.
Transport in Catania

Sunt busuri din Aeroport care duc in Centru, 4 euro biletul( exista si varianta cu transportul in comun- 1 euro insa era mult de asteptat). Iar de invartit prin centru – 1 euro biletul- ce poate fi achizitionat de la chiscurile de ziare sau de la tonomatele de langa statiile de bus, alea de la care se pot cumpara si tichete de parcare.

In conlcluzie, as mai da o fuga, sa apuc sa vad mai multe 🙂

 

 

2018 va fi doar despre mine

2018 va fi un an despre mine si numai despre mine. Suna egosit? Asa si trebuie!

Pentru ca fix asa e ce am nevoie, sa invat cumva sa ma pun pe mine pe primul loc, si nu pe altii. Ani de-a randul am ales sa stau in situatii toxice din comoditate sau de teama sa nu ranesc pe cineva.  Si mai nasol am amanat o gramada de ocazii asteptand momentul perfect sau si mai aiurea, omul perfect.

Ce vreau de la 2018? Sa ma adun și sa-mi fac ordine în gânduri și mai ales în suflet. Sa-mi acord tot timpul de care am nevoie sa fiu iar eu. Sa petrec week-end-uri intre gym și canapea, dacă asta o sa-mi facă bine. Sa evit planuri și evenimente sociale, pentru ca efectiv le urăsc, oricât m-as strădui eu sa neg. Iar atunci cand o sa ma satur de canapea, sa ies la un vin cu cele cateva persoane lângă care pot sa fiu eu, asa antisociala cum sunt.  Sa vad comedii pana o sa ma satur, sa zac cu orele în cada, sa citesc și sa pierd vremea pe pinterest. Fără remușcări.

Am in plan o vizita la un dermatolog/estetician si as mai vrea sa vad un psiholog, chestie pe care o aman de ceva vreme. Simt ca am nevoie sa nitel de ajutor, sa ma inteleg pe mine si mai ales sa inteleg de ce de multe ori iau decizii cretine. As mai vrea, macar sa incep scoala de soferi, asta daca nu o sa apuc sa o si termin.

Ce  stiu cu siguranta e ca 2018 va fi (dupa 2016 si 2017) un alt an al sacrificiilor. Pana la urma e vorba de familia mea, si drept sa spun nici nu ma deranjeaza prea tare. Atata timp cat suntem sanatosi, restul chiar nu mai conteaza.

Sunt insa si cateva lucruri la care vreau sa lucrez:

  •  sa invat sa fiu mai calma, sa nu ma mai enervez atat de usor.
  • sa fiu organizata, sa imi programez lucrurile importante din timp si sa nu mai las totul pe ultima suta de metri. (Acum realizez ca eu inca nu i-am dat unei colege cadoul de Craciun. De fapt, nici macar nu l-am cumparat.) Si la capitolul finante vreau sa fiu mai atentă, sau macar sa invat sa tin evidenta la cheltuieli. Dupa cum am zis am agenda roz, si am inceput sa-mi notez cam tot. 🙂
  • sa invat sa spun NU, fara sa ma simt vinovata, tuturor situatiilor care ma termina de nervi. Fie ca-i la job, fie ca-i vorba de o prietenie sau un iubit. Pur si simplu sa nu mai accept sa stau langa oameni care-mi fac rau
  • .
  • sa incep sa economisesc iar ideile Iuliei suna super.  In zilele urmatoare o sa detaliez mai multe despre asta.
  • sa-mi organizez vacanta pentru 2019, si daca nu o sa pot in totalitate, macar sa iau biletele de avion
  • Sa-mi petrec primul concediu adevărat singura.

Sa inceapa cel mai egoist an 🙂

Despre 2017

2017 a fost un an haotic, asta ca sa nu zic ca fu cam de c***t.

Printre cele mai mari realizari ale lui 2017 se numara faptul: ca-s single (don’t ask) si ca in sfarsit dupa ani m-am dus la sala si am inceput sa mananc sanatos .

In 2017 mi-am reamintit ca fericirea depinde de mine si am incercat, chiar si in zilele foarte nasoale sa gasesc ceva bun ( de multe ori ceva bun inseamna un pahar de vin 🙂 si o baie lunga in cada)

Tot anul trecut am invatat ca trebuie sa accept realitatea asa cum e ea, fara sa-mi pun o mie de intrebari si sa ma mai chinui cu ganduri: „dar daca?” sau „de ce eu?”

O alta descoperire remarcabila pentru blonda aci de fata a fost bullet journal. O perioada chiar a functionat, m-a ajutat sa fiu ceva mai organizata din toate punctele de vedere (financiar in primul rand). Acum nu mai tin bullet journal, ci mi-am luat o agenda mica, cu pagini pentru fiecare zi in care pot sa-mi notez ce am mancat, ce trebuie sa cumpar/fac, etc. Asta cu organizarea e ceva la care trebuie sa lucrez, fucking shit is a mai dezorganizata persoana care poate sa exite pe planeta asta.

2017 a fost un an în care, mi-am (re)amintit cine sunt, iar acum invat sa ma adun, bucata cu bucata. Am invatat sa spun NU la orice ma seaca de energie si cumva regret, ca n-am facut asta cu ceva timp in urma. Ca am acceptat prea mult si prea multe si inevitabil, am cam uitat de mine.

Ce n-a mers? Oh, aci sa te tii. Cu siguranta am petrecut prea mult timp pe facebook, in loc sa fac altceva mai util. Nu am citit mai nimic, de calatorit nici vorba (vizitele la mama in Italia nu se pun), si nici nu am fost prezenta in viata celor dragi, asa cum ar fi trebuit. E drept ca-n primele 6 luni ale anului, cu 2 job-uri si 2 zile libere pe luna, nici nu as fi avut cum, insa timp cat sa trimit un email sau sa dau un telefon, l-am avut. Cumva m-am lasat colpesita de cacaturi si am uitat de mine iar asta s-a intamplat in special la inceputul anului. Am acceptat oameni si situatii aiurea din comoditate si de multe ori am ales sa ma plang si atat, in loc sa-mi bat capul si sa caut solutii. Pana la urma, „shit happend” atat la job cat si in viata privata, insa depinde doar de noi, daca le toleram sau nu.

Privind luna cu luna, lucrurile au stat cam asa:

Ianuarie– cu juramant, nu-mi amintesc nimic special despre prima luna din an.

Februarie– am iesit cu fetele la prima mea partida de bowling. Si am fost in Roma la mama. Si am realizat cat de norocoasa sunt sa am cativa oameni frumosi langa sufletul meu.

Martie dupa o alta iesire cu fetele, niste romani s-au gandit sa-mi cloneze si mie, cardul bancar. Aia de la banca, scrupulosi, au zis ca-i mai safe sa imi blocheze cardu asa, fix intr-o vineri. Si am stat io frumos, ca un mielusel la dieta, pana luni cand a deschis banca, ca asa e cand esti blonda si n-ai cash si doar un singur card si si ala blocat.

Aprilieluna in care am inteles cu adevarat ca singuratatea in doi, e al  dracu de nasoala. Si tot in aprilie, mi-am facut curaj sa-mi fac abonament la sala, pe 3 luni. Ba chiar  am platit si pt o sesiune cu personal trainer, ca asa se intampla cand n-ai habar ce ai putea sa faci la gym, in afara de mers pe banda. Si in acelasi timp, am inceput sa fiu mai atenta si cu ce puneam in farfurie.

Mai– Cumva s-au asezat astrele si am imbratisat cu drag statutul de single. Acum, dupa mai bine de juma de an, pot sa spun ca probabil a fost unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au intamplat in 2017. Tot in Mai, am renuntat la al 2 lea job, asta dupa ce un an si ceva m-am descurcat cu 2-3 zile libere pe luna.

Iunie– am fost pentru prima data (si ultima pe 2017) la plaja. Desi am marea la 15 minute de mers de casa, nu am simtit nici o dorinta sa merg. Si iunie a insemnat inceputul unei veri infernale. (Lunile de vara mi le-am petrecut pe canapea, cu AC setat la 16 grade. Din iunie pana in septembrie, fiecare iesire din casa a fost un chin.) Tot in iunie, dupa aproape doi ani, m-am intors la vechea dragoste, scrisul pe blog. Plus durerea de spate, care m-a trimis la doctor. Si am primit o pauza de 3 luni de la sala. Tot in iunie am re-inceput discutiile pe fb cu un om drag, din trecut. Am realizat ca lucrurile nespuse la timp, isi pierd sensul, si mai ales, am inteles ca intre noi au ramas multe lucruri nespuse…

Iulieam gasit o super oferta la Ryanair si mi-am luat bilele pentru o tura de shopping in Catania, pentru ianuarie 2018. Tot in iulie, m-am dus io asa, de buna voie si nesilita de nimeni, sa-mi fac analizele complete la sange.

Augustam gustat cel mai fain vegan burger facut special pentru mine de o persoana draga. In acelasi timp, stresul de la job a ajuns la cote alarmante, pana si acu am sechele si is convinsa ca in aceleasi conditii, io nu mai fac o alta vara.

Septembrie– o alta vizita in Roma, la mama si cativa oameni dragi. Si cum am reusit sa-mi dau somnul peste cap, la intoarcere am dat-o pe somnifere ca alta cale nu fu s-o scot la capat. Slava domnului, treaba cu insomnia s-a rezolvat dupa cateva saptamani, ca de la o pastila recomandata, ajunsesem sa iau 3 si ca sa am efect, le combinam si cu ceva rose.

Octombrie– a insemnat reintoarcerea la sala pentru alte 3 luni, si de data asta la modul serios. Nu m-am mai concentrat sa fac mult si dintr-o data, ci am incercat sa caut sa fac exercitiile corect si sa-mi protejez spatele si genunchii. Acu in ianuarie, pot sa spun ca in final, a mers. N-am avut absolut nici o durere.

Tot in Octombrie am fost la Candlelight Festival in Birgu

2.2

Noiembrie– cred a fost cumva luna in care am inteles ca incepe sa-mi fie bine singura…Ca timpul petrecut doar io cu mine e fix ce-mi trebuie. Ca numai asa, o sa inteleg ce vreau. Mi-am reamintit cat de mult urasc sa merg la evenimente unde trebuie sa zambesc politicos, desi singurul lucru pe care mi-l doresc cu adevarat e sa fiu acasa pe canapea 🙂 Si am inceput sa refuz politicos toate invitatiile- mai ales de la job si sa-mi dedic timp mie.

Decembrie– Animalul antisocial din mine a ieșit la iveala, și nici măcar la Christmas staff party nu m-am dus.

Am petrecut Craciunul cu mama si niste prieteni de familie, cu cel mai dulce copil intalnit vreodata.  Pitica o chema pe mama „bunica” iar maica-mea era lesinata dupa pustoaica. Ca la un moment dat i- zis maica-si ca ea e sora ei si eu mama… da, m-am topit de dragul ei…iar eu imi dau seama ca imi doresc tare mult un copil.

26513100_1556655951089389_1496053102_o

Revelionul l-am facut in pijamale cu al meu frate si pisica 🙂 Nici nu mi-as fi dorit mai mult.

Mosu mi-a adus o tableta 🙂 asa ca pot sa-mi vad in sfarsit filmele in pace. Inca n-am testat-o la scris pe blog, dar cred ca asta va fi pasul urmator.

Iar acum vreau wish list 🙂

 

Un pic despre Decembrie

O poza=

Azi- Marti, 19 Decembrie, ora 3.03 io tot in pat.

Sunt recunoscatoare pentru= antrenorii de la gym. Doi tipi, un polonez si un maltez, reusesc cumva sa ma impinga de la spate, de fiecare data. Saptamana trecuta, m-am dus io asa fara chef. Exercitiu, pauza si inca -o pauza de uitat in telefon. Si la un moment dat se opreste muzica si din boxe se aude”Gabriela, let down your mobile and do your exercise ” . M-a apucat rasu instant si da, am lasat telefonu si am revenit la fiare 🙂 Recunosc ca a fost funny si mai ales, motivational. Azi ma duc sa le iau cadouri la amandoi.

Ma gandesc= ca-mi lipseste mult cineva din trecut, un om drag de care m-am despartit si cumva, acum dupa 3 ani imi dau seama ca au ramas multe nespuse. In ambele parti.

Sper= sa ma regasesc pe mine, aia care eram acum cativa ani buni. Multi ani buni. Undeva trebuie sa mai fi ramas ceva din Gabriela aia puternica.

Citesc=  nimic, in afara de cateva bloguri faine si articole legate de mancarea sanatoasa si exercitii de slabit 🙂 .

In bucatarie- piure de cartofi si coaste afumate de porc, in sos de rosii cu usturoi. In curand plec la cumparaturi si la intoarcere o sa vad ce pot sa cumpar pentru cina si pranzul meu de maine de la job.

Cu ce-mi ocup timpul liber= cautatul cadourilor si idei pentru cum vom petrece zilele de Craciun. Mama va veni cu niste prieteni din Roma, impreuna cu fetita lor de 5 ani asa ca trebuie sa gasesc niste idei cum sa tin copila ocupata.

In casa= chiar racoare si doar un pic din atmosfera de Craciun. Azi ma duc sa mai cumpar cateva ornamente si luminite.

Vreau=  liniste si sa fiuimpacata cu mine insami. Vreau ca 2018 sa fie in sfarsit, altfel. Sa fie doar despre mine.

Saptamana asta= mi-am dat seama ca inevitabil, job ul ma cam seaca de nervi si energie. De fapt nu job ul in sine, ci oamenii de acolo, femeile in special. Sau poate is io prea pretentioasa, cine stie. Sau poate ma las usor influentata. Da, poate mai degraba.

By the way, trebuie sa notez. Mdeci, sefa pe care am dat-o in gat a revenit din concediu.  Ma temeam io ca vai, brazilianca mea se va razbuna. Da de unde. Avrut sa facem pace. Asa ca mi-a aratat un clip cu barbati in p**a goala. Da, asta e pentru ea cheia unei prietenii. Plus ca m-a invitat la ziua ei, intr -un club, promitandu-mi bautura si barbati. Yayyy, asta era cheia si io nu stiam. 🙂

Gata, la cumparaturi cu mine.