Ganduri aiurea intr-o duminica ploioasa de Octombrie

• dupa 2 saptamani la lucru, am in sfarsit un weekend full liber. Timp suficient cat sa-mi dau seama ca iar, daca lucrurile merg in ritmul asta, poate nu ar fi o idee rea sa ma apuc usurel de cautat altceva de munca. Ca-i fain sa fii ala care stie sa le faca pe toate si sa ii inlocuiasca pe toti, dar ca toate au o limita, iar pe mine cand ma ia capu, apoi ma ia capu si pace.
• si in plus, poate e cazul sa invat ceva nou, ceva ce sa pot folosi si in viitor, atunci cand m-as intoarce in tara, de exemplu 🙂
• ma uit la mine si-mi dau seama cat de mult m-am schimbat. Sau poate doar am invatat ca pana la un punct, cam tot sta in mainile mele. Si in sfarsit inteleg, ca pentru nimic in lume, nu merita sa-mi fac nervii franjuri, atata timp cat am si alta varianta. Iar eu, ca o blonda veritabila, pana acum niste ani, nu prea am stiut sa deschid ochii si sa vad si celelalte variante.
• desi sunt fericita posesoare a unui morman de carti, inca nu am gasit energia sa ma apuc de ele. Poate ploaia prevazuta pentru saptamana viitoare, ma va convinge.
• am gatit supa crema de conopida si broccoli si pentru prima data am avut senzatia ca sunt aproape de adevar
• sufar de-o lene crunta, nici de sala nu am avut chef saptamana asta, decat de 3 ori. Nu mai zic ca-s astea doua zile nu m-am miscat din pat decat cat m-am dus sa mananc
• s-a intors turcu meu cu ochi albastrii (acu sufar de-o dilema, e scrie cu 1-i sau 2 de i ??) si cred ca-s in pericol. De data asta, nu mai raspund de faptele mele 🙂